Posted on October 14, 2020
AM STARNIT UN MUSUROI
Am starnit un musuroi
Dupa aparitia Legii 130/2020, privind acordarea unor compensatii copiilor de beneficiari ai dl 118/1990, am trait unele dintre cele mai mari dezamagiri. Stiam ca singura categorie de copii care au suportat persecutii datorita trecutului parintilor lor a fost aceea a copiilor de fosti detinuti politic, ai prizonierilor eliberati de rusi in 1955 si ai deportatilor in Siberia, adica ai sasilor. In rest, nicio alta categorie de copii de beneficiari ai dl. 118/1990 sdica de stramutati, ai celor care au avut DO sau ai celor care au fost internati in spitale de psihiatrie, nu au suferit vreo persecutie, decat daca in nume personal s-au impotrivit sistemului. Altfel, ei au putut sa faca parte din orice structura a sistemului communist, mare parte dintre ei devenind poseori de carnete PCR, pe baza carora au beneficiat de toate privilegiile comunistilor, au ocupat functii de conducere sau au facut partea chiar din structurile politice de conducere ale PCR sau din cele de represiune ale sistemului communist. Asa ca atitudinea lor fata de AFDPR, care nu se deosebeste de cea a mostenitorilor comunismului in tara asta, nu ar trebui sa mire. Sper ca numarul lor sa nu fie majoritar, dar sigur ei sunt copii de profitori ai drepturilor castigate de partea compusa din cel mult o treime din totalul beneficiarilor DL 118/1990, cei inscrisi in Asociatie, detinuti politic, stramutati, DO-isti, dar si ai aceloras categorii, dar decedati inainte de a beneficia de prevederile legii. Nu ar trebui sa ne surprinda ca parte dintre urmasi, altii decat de fosti detinuti politic, beneficiari de carnete rosii pe baza carora au acces in functii de conducere, sa fie ostili AFDPR, sa considere ca ei s-au nascut cu drepturi pentru care, AFDPR nu a vrut sa faca nimic, chiar daca ei sunt votanti fideli ai PSD si complici la respingerea oricaror incercari ale conducerii AFDPR de a face ceva pentru tara si pentru ei. Sigur sunt ca nu este vorba despre o majoritate. Ar fi grav pentru viitorul tarii. Cunosc, am lucrat si lucrez si sunt in relatii excelente cu copii de stramutati sau ai celor cu DO, care sunt oameni deosebiti, educati si de character, copii ai lor fiind chiar memebri simpatiszanti ai filialei noastre.
Pe 13 octombrie 2020 am postat o solicitare motivata catre Deputati, sa respinga amendamentele dlui. Adnagi la al. 6 si 7 din art. 5 al DL 118/1990 actualizat cu Legea 130/1990. Este vorba despre precizarea “DECEDAT”, prin care dl. Adnagi si dl. Vexler vor sa fie siguri ca urmasii fostilor detinuti politic, acei putini care mai sunt in viata, pentru ca ceea ce am solicitat eu nu afecta cu numic continutul actual al Legii 130/1990. Atunci de ce a fost deranjat musuroiul celor care intr-o astitudine ostila fata de AFDPR si in special fata de fostii detinuti politic, s-au constitutit in asa zise grupuri de socializare, care, culmea, si-au luat ca semen de recunostere ceva cu care nu au nimic comun si care constrasteaza cu continutul comentariilor, cum ar fi grupul statuar de la Aiud, poza regretatului Ticu Dumitrescu si initialele AFDPR sau sarma Ghimpata, dar inauntrul carora, membri grupurilor fac afirmatii pe care cu putin timp in urma, mai concret dupa dosariada din decembrie 2015 chiar daca le intuiam, speram sa nu fie asa. Pentru acesti urmasi, constituiti in grupuri cu oameni de legatura intre ele, constituiti spre a lupta pentru drepturile lor!!!!!!! AFDPR reporezinta o gasca de fosti detinuti care, in frunte cu Ticu Dumitrescu, au fost detinuti de drept comun si care, din 1990 si-au satifacut doar drepturile lor, iar copiii lor beneficiaza de drepturi de urmas inca din 1990, pe cand ei nu. Sau ca prin Legea 221/2009 privind acordarea de daune morale, fostii detinuti din AFDPR ar fi dat daune doar detinutilor. Si ca sa intareasca cele postate, zvonacii si manevrantii din aceste grupuri sutin ca au si probe in acest sens, asa cum au si nume de copii de detinuti politic care beneficiaza de drepturi inca din 1990, in timp ce pentru “drepturile lor” AFDPR nu a facut nimic si a trebuit sa apara omul providential, dl. Adnagi, deputat din partea minoritatii sarbe, care sa “ le dea si lor drepturile ce li se civeneau” si pentru care i-au transmis sute de osanale, de plecaciuni, de inchinaciuni si de cantari, cum nici Ceausescu nu a primit. Dar toatea astea sunt dovada a ce si cine sunt cei care considera ca s-au nascut cu drepturi.
Solicitarea facuta de mine nu le afecteza “drepturile”, acele drepturi pe care ei socotesc ca le primisc de la dl. Adnagi ca pe o mostenire. Acele drepturi nu sunt mostenire. Ele sunt compensatii pentru suferinta parintilor si pentru ei, doar daca in timpul regimului communist au suferit vreo stirbire a vreunui drept din partea statului sau ale vreunei autoritati ale statului. Ori ei, sunt cei care nu au suferit nicio repercursiune din cauza antecedentelor parintelui si pozitia mea a fost si ramane aceeasi: nu au acest drept. Copiii de stramutati care au suferit alaturi de parinti si au venit cu dovezi in fata comisiilor dupa aparitia DL 118/1990, beneficiaza de drepturi. Chiar si copiii nascuti in timpul stramutarii sunt beneficiari. Singurii care au suferit dupa arestarea parintilor sau a unuia dintre parinti, pentru ca in condamnare era si confiscarea totala a averilor, sotul ramas era dat afara din serviciu, iar copiii exmatriculati din scoli sau facultati, dar statul communist ascundea acest lucru si acestia nu au avut niciun act cu care sa probeze, sunt copii de fosti detinuti politic. Si cum in Legea 130/2020, dl. Adnagi, pe care il suspectez de alte interese, face discriminari revoltatoare intre copiii ai caror parinti sunt decedati si copiii ai caror parinti, prin voia Domnului inca sunt in viata, asa cum discriminarea se face intre mama si copil, in sensul ca mama, care dupa condamnarea sotului, in conditii vitrege a trebuit sa creasca, sa educe si sa creeze viitor copiilor, dupa moartea sotului primeste o indemnizatie fixa de 700 lei/luna, iar copiii ei ar putea primi intre 50% si 100% din drepturile pe care le-ar fi avut parintele decedat.
La fostii detinuti politic nu numai asupra copiilor au fost repercursiuni, ci si asupra fratilor, surorilor si parintilor nostri. Si toate acestea vi le spune unul care si-a petrecut tineretea in temnitele si in lagarele de exterminare comuniste, de unde, la expirarea pedepsei a fost trimis in Baragan, la Rubla, pentru inca 2 ani si 6 luni. Raspunsul este pentru sutele de revoltati care, cu o nerusinare tipic PSD-ista, ma apostrofeaza ca nu sunt de acord cu formularea idolului lor, dl. Adnagi, chiar daca solicitarea mea nu ii afecteaza. Aveti ca recunostere grupul statuar de la Aiud. Stiti voi ce a fost la Aiud sau ati fost sa vedeti grupul, sa va interesati cine, pentru cine si pentru ce l-a construit? Ati fost voi sau stiti ce inseamna Monumentul Aripi? Ati fost voi la Memorialul Sighet sa vedeti despre ce este vorba, cine s-a ocupat de crearea lui sau despre ce fel de detinuti de drept comun este vorba? Ati auzit voi sau ati fost la Memorialul Canal Dunare – Marea Neagra, sa aflati cine l-a ridicat, pentru cine si ce reprezinta? Sunt sigur ca nu si ca nici nu ati aflat despre ele. Si nici nu va intereseaza, ca voi v-ati nascut doar cu drepturi.
Ati auzit dl. Bjoza? Pentru ca AFDPR, pusa la picioarele PSD nu a mai avut nicio atitudine impotriva abuzurilor comise de catre Guvernele PSD, nu a mai cerut anularea pensiilor speciale ale criminalilor comunisti, in schimb i-ati iertat pe toti, v-ati dus si v-ati ploconit la Ponta, la securistul-turnator si infractor Voiculescu si v-a facut eroul eroilor. V-ati ploconit la Dragnea si ati facut ca AFDPR sa ceara drepturi pentru specialii nostri. Aveati obligatia sa stiti ce vroia dl. Adnagi si sa nu permiteti discriminarile. Dar nu cred ca sunteti strain. In schimb, nu ati avut nicio problema sa tranzactionati in modul cel mai ordinar doecorarea unor detinuti politic.
Intr-o postare ulterioara, voi reda structura AFDPR si activitatile ei.
Recent Comments